Cum se face bişniţă sub nasul poliţiştilor - VIDEO
Câţiva „comercianţi“ vând tichete celor care vor să scape de coada de la ghişeu la Sediul de Înmatriculări Auto din Pipera-Bucureşti.I-am prins în flagrant pe „băieţii deştepţi“ care culeg angro bonurile de dimineaţă, iar la prânz, când oamenii trebuie să aştepte la coadă câteva ore până să le vină rândul, le scot la vânzare.
„Şmenarii" stau relaxaţi pe gardul de la intrarea în Sediul de Înmatriculări Auto din Pipera - Bucureşti încă de la primele ore ale dimineţii. Se furişează înăuntru, după ce se asigură că nu sunt văzuţi de jandarmi şi de poliţişti, şi iau un pumn de tichete de acces la ghişee de la automatul postat pe holul de la parterul clădirii.
Iau cât pot de multe, pentru că sigur se vor găsi cumpărători mai târziu, când vor fi cozi infernale la toate cele aproximativ 60 de ghişee de la Serviciul Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti. Fenomenul a început în urmă cu un an, când Direcţia şi-a mutat sediul de pe strada Udrişte pe Şoseaua Pipera.
Sistemul de stat la coadă de la noua clădire este unul mai eficient, în teorie, acelaşi care se foloseşte la multe oficii din străinătate. În loc să se aşeze direct la coadă, clienţii îşi iau un bon de ordine şi aşteaptă liniştiţi să apară afişat numărul pe care l-au tras.
Sistemul este bun pentru că nu trebuie să stai la rând ca pe vremea comuniştilor, ci poţi să pleci de la sediu şi să-ţi mai rezolvi, poate, o parte din probleme prin oraş şi să te întorci când preconizezi că-ţi vine rândul.
10 lei ca să sari peste rând
Pentru cei care nu vor să-şi aştepte rândul, câţiva „oameni de bine" le sar în ajutor. Bişniţarii stau relaxaţi la intrarea în instituţie şi le fac oferte trecătorilor.
„Ce număr aveţi? 318? Vă dau io 264 să nu mai staţi aşa de mult la coadă. Costă 10 lei!", a propus ieri unul dintre aceştia reporterului „Adevărul de Seară".
Un jandarm a observat şi l-a gonit pe bişniţar, dar acesta nu s-a speriat aşa uşor: s-a îndepărtat câţiva metri şi s-a întors după cinci minute la intrare.
„Ce număr e afişat înăuntru? 109? Păi dacă ai 318 o să aştepţi vreo trei ore până îţi vine rândul", spune comerciantul de ocazie. „Dacă iei tichetul de la mine, scapi cu mai bine de juma' de oră mai devreme", continuă el.
Bărbatul este convingător, aşa că batem palma. „Scoate şi tu banii mai discret să nu vadă ăştia", spune el arătând către jandarmi.
După ce facem schimbul, omul începe să explice metode de siguranţă ca nu cumva să cumpăr vreun tichet „expirat". „Trebuie să te uiţi mereu pe bilet să fie trecută data din ziua respectivă, să nu-ţi iei ţeapă", mă lămureşte el.
Înainte de plecare, îmi cere biletul meu de ordine, cu numărul 318, care mai spre după-amiază va deveni o preţioasă marfă de schimb pentru cei care, spre exemplu, vor avea număr de ordine peste 600.
