Craterul de la Ocna Mureş a înghiţit 6 milioane de euro

Click desktop articole 300x250 p1

Citeste tot despre: 

Click desktop articole 300x250 p2

Bilanţul preliminar al pagubelor produse de surparea unei mine de sare cuprinde un supermarket, un magazin, un atelier şi o casă distruse în totalitate.  De asemenea, au fost avariate şase imobile şi drumul principal de acces în oraş.Craterul din centrul localităţii s-a stabilizat. Geologii recomandă închiderea exploatării de sare şi astuparea imensei gropi cu 5.000 de maşini de pământ şi clorură de calciu.

Lucrurile au intrat în acest weekend pe făgaşul normal în Ocna Mureş.
Cei 100 de jandarmi, pompieri şi poliţişti mobilizaţi au părăsit
oraşul.

La faţa locului au rămas pentru securizarea zonei afectate echipaje
ale poliţiei judeţene, compuse din 11 cadre cu 3 autoturisme, şi un
echipaj al poliţiei locale.

Oamenii s-au întors la casele lor.

„Oamenii s-au liniştit, se revine la normal“, a spus Augustin
Drăguţ, primarul din Ocna Mureş. Acesta a precizat că se va menţine paza
craterului până când se vor scoate toate rămăşiţele.

„În următoarea perioadă nu avem ce face decât să aşteptăm să se
stabilizeze solul. Va dura în jur de trei luni. Apoi vom scoate din
groapă toate rămăşiţele. După ce ieşim din această iarnă, luăm în calcul
acoperirea craterului, aşa cum ne-au sfătuit specialiştii“, a mai spus
Drăguţ.

Acesta a precizat că ar fi nevoie de 60.000 de metri cubi de
pietriş sau balastru. „Este vorba despre 5.000 de maşini de pământ şi
clorură de calciu. Se poate aduce de la Poiana Aiudului, de la vechea
exploatare a salinei. Costurile sunt mari, e vorba despre aproximativ 1
milion şi jumătate de euro“, a precizat Augustin Drăguţ.

Pagubă de 6 milioane de euro

Conform estimării efectuate de edilul din Ocna Mureş, pagubele se
ridică la 6 milioane de euro. Cea mai mare daună a fost provocată de
distrugerea totală a supermarketului din centrul oraşului, 1 milion de
euro marfa, care era asigurată, plus 3 milioane de euro, construcţia.

Cum arăta zona înainte de dezastru.

La acestea se adaugă 2,3 milioane de euro, suma incluzând imobilele
distruse în totalitate - un magazin de geamuri termopane, un atelier de
reparaţii frigidere şi o casă de locuit – dar şi cele avariate -
clădirea Administraţiei financiare Ocna Mureş, trei case şi două
cabinete medicale. De asemenea, în această din urmă sumă a fost inclusă
şi repararea principalului drum de acces în oraş, strada Eminescu.

Strada Mihai Eminescu are nevoie de reparaţii capitale.

Echipa de specialişti geologi de la Universitatea din Bucureşti,
condusă de profesorul Florian Zamfirescu a determinat cauzele producerii
dezastrului de la Ocna Mureş.  Concluzia profesorului Zamfirescu este
că a avut loc o prăbuşire a unui gol care a existat în sol, ceea ce a
determinat ca apa sărată să iasă la suprafaţă, cu presiune.

Dezastrul, cauzat de un gol de aer

„Dezastrul de la Ocna Mureş a pornit de la un gol de aer format sub
craterul care a luat naştere în urma prăbuşirii respectivului magazin”,
a spus geologul Florian Zamfirescu, specialistul venit de la Bucureşti.
Deşi minele sunt părăsite, din galerii se extrage saramură cu ajutorul
unor sonde. Acest gol de aer s-a format printr-o combinaţie de cauze.

„Printre acestea se numără evoluţia de-a lungul timpului a
exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în
ultimii doi ani la cele două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol
apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se
foloseşte în procedeul de exploatare“, a spus geologul. O altă cauză
importantă a fenomenului este, conform geologului, presiunea exercitată
asupra galeriilor din subteran din care se scoate saramură.


„Pentru a se asigura circulaţia apei şi scoaterea saramurei din
pâmânt se foloseşte o presiune foarte mare. Alternanţa dintre presiunea
mică şi presiunea mare folosită în procesul de exploatare a dus la
migraţiunea lentă a unor roci din zonele profunde spre suprafaţă“, a
explicat Zamfirescu. În aceste condiţii, tavanul de roci al unei camere
de unde se scotea saramură a cedat. Astfel, s-a format craterul şi apa
sub presiune a ieşit la suprafaţă.

În urma măsurătorilor făcute, în lac sunt 5.600 metri cubi de apă
sărată.

Minele trebuie închise

Profesorul Florian Zamfirescu, specialistul în geologie de la
Bucureşti, a mai făcut o serie de recomandări autorităţilor locale.
„Este nevoie de un sistem de reper topografic pentru a măsura suprafaţă
scufundării terenului. Acest procedeu este deja în curs. Ar trebui făcut
un studiu geofizic pentru identificarea altor goluri de aer. Nu cred că
mai există altele, dar este bine să se ştie exact.

Plăcuţele „martori“  sunt puse pentru a monitoriza mişcările
pământului.

Următoarea etapă se referă la câmpul de sonde. Acesta trebuie să
fie dezafectat, iar exploatarea de sare să intre în programul de
închidere a minelor. Acest lucru trebuie stabilit de Ministerul
Economiei“, a mai spus expertul geolog.

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Click desktop articole 580x400 p2

Adevarul

Click desktop articole 300x250 p4

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1

Click desktop articole 300x250 p5