Haideți la teatru în curtea TVR. Începe o stagiune de spectacole în aer liber

acesti_nebuni_fatarnici_teatrul_arte_dell_anima_teatru_tvr2.jpg

acesti nebuni fatarnici teatru tvr
Actorii András Demeter și Crina Lință, în spectacolul „Acești nebuni fățarnici” de la Teatrul Arte dell Anima
foto: Teatrul Arte dell Anima

Televiziunea Română, prin Casa de Producţie TVR, lansează cea de-a treia ediţie a programului „Teatru în TVR”. Spectacolele din această stagiune, șase la număr, vor avea loc în aer liber în Grădina Molière, în perioada 26 iulie - 14 septembrie.

Televiziunea Română continuă programul „Teatru în TVR”, pregătind o stagiune în adevăratul sens al cuvântului. Comedie - aceasta este tema celei de-a treia ediţii a programului „Teatru în TVR”. Se vor juca 6 titluri, fiecare dintre spectacolele stagiunii având mai multe reprezentaţii, astfel încât spectatorii să îşi poată alege data la care doresc să vină în Grădina Molière, în perioada 26 iulie - 14 septembrie.

Lista celor 6 spectacole din stagiuna 2019 „Teatru în TVR”:

  • acesti nebuni fatarnici teatru tvr
    Spectacolul „Acești nebuni fățarnici” este o producție a Teatrului Arte dell Anima
    foto: TVR
  • acesti nebuni fatarnici teatru tvr
    Actorii András Demeter și Crina Lință, în spectacolul „Acești nebuni fățarnici” de la Teatrul Arte dell Anima
    foto: TVR
  • acesti nebuni fatarnici teatru tvr
    Actorii András Demeter și Irina Cojar, în spectacolul „Aceşti nebuni făţarnici” de la Teatrul Arte dell Anima
    foto: Teatrul Arte dell Anima
  • acesti nebuni fatarnici teatru tvr
    Actorii Irina Cojar și Laur Drăgan, în spectacolul „Aceşti nebuni făţarnici” de la Teatrul Arte dell Anima
    foto: Teatrul Arte dell Anima
  • spectacolul magnolii si cianura teatru tvr
    Spectacolul „Magnolii şi cianură”, de Olga Delia Mateescu, la Teatrul Coquette din Capitală
    foto: TVR
  • spectacolul masa puterilor noastre teatru tvr
    Spectacolul „Masa puterilor noastre”, de Petre Barbu, la Teatrul de Comedie din București
    foto: TVR
  • cerere in casatorie teatru tv
    Spectacolul „Cerere în căsătorie”, de A.P. Cehov, la Teatrul de Artă din București
    foto: TVR
  • scpectacol ursul teatru tvr
    Spectacolul „Ursul”, de A.P. Cehov, la Teatrul Coquette din București
    foto: TVR
  • spectacolul paiatele teatru tvr
    Spectacolul „Paiaţele / Efectul dăunător al tutunismului şi alcoolismului asupra organismului”, de Niculae Urs, după A.P. Cehov şi nu numai, la Teatrul Nottara din Capitală
    foto: TVR
  • Maximize

1/9
  1. „Ursul”, de A.P. Cehov (de la Teatrul Coquette) - Reprezentații: 26 iulie, 16 august și 22 august - ora 20.30
  2. „Paiaţele / Efectul dăunător al tutunismului şi alcoolismului asupra organismului”, o fantezie de Niculae Urs, după A.P. Cehov şi nu numai... (de la Teatrul Nottara) - Reprezentații: 27 iulie, 3, 9 și 17 august și 14 septembrie - ora 20.30
  3. „Aceşti nebuni făţarnici”, de Teodor Mazilu, o coproducţie Teatrul Arte dell’Anima –TVR - Reprezentații: 28 iulie, 1, 18 și 23 august, 5 și 6 septembrie - ora 20.30
  4. „Cerere în căsătorie”, de A.P. Cehov (de la Teatrul de Artă) - Reprezentații: 31 iulie și 28 august - ora 20.30
  5. „Magnolii şi cianură”, de Olga Delia Mateescu (de la Teatrul Coquette) - Reprezentații: 10 și 15 august - 20.30
  6. „Masa puterilor noastre”, de Petre Barbu (de la Teatrul de Comedie) - Reprezentații: 24 august, 1, 7, 12 și 13 - ora 20.30

Spectacolul „Aceşti nebuni făţarnici”, cea mai nouă prioducție a Teatrului Arte dell’Anima

Spectacolul „Acești nebuni fățarnici” este o frescă a lumii escrocheriei atât de caracteristică secolului vitezei în care trăim. La prima vedere, protagoniștii nu par a fi „nebuni”. Aceștia își doresc să trăiască bine, au nevoie de dragoste și concep felurite combinații, unele destul de iscusite, pentru a-şi realiza planurile. Ei vor să trăiască „după cum îi taie capul”, satisfăcându-și pofte efemere şi interese meschine, în afara oricăror reguli. Într-o lume în care totul se întâmplă pe repede înainte, secolul vitezei, cum este numit, vino să privești din afară o lume guvernată de haos și vicii. Fii și tu spectator în „Absolut”!

"Este o comedie actuală pe tema ipocriziei. O satiră a unei societăți plastifiate clădite pe minciună, parvenism, manipulare, unde consumerismul este ridicat la rang de artă și unde valorile umane sunt răsturnate voit fără pic de empatie. Un univers hilar, schițat îndeaproape de cele opt personaje - martor. Spectatori ai propriilor lor vieți lipsite de faimă și culoare. O lume croită artificial, de tipare standardizate, vulnerabile în fața îndoctrinării mass-mediei. Real versus virtual. Aparență sau esență. Cuibul escrocilor mărunți sau cuibul nebunilor fățarnici, cadrul propice exploatării tuturor sentimentelor "rentabile" precum dragostea, invidia, ura, frica", spune Silvia Roman, regizoarea spectacolului a cărui distribuție este Irina Cojar, Crina Lință, András Demeter, George Rotaru și Laur Drăgan. Durata spectacolului este de 1 oră și 45 de minute, fără pauză.

 

Spațiul de joc, loc istoric pentru TVR

gradina_moliere_tvr.jpg

spectacole teatru tvr gradina moliere
Spectacolele de teatru din stagiunea de la TVR se desfășoară în Grădina Molière, în aer liber
foto: TVR

 

„Dorinţa noastră cea mare este ca, de anul acesta, să însufleţim locul de unde a început istoria Televiziunii Române, locul de unde s-au făcut primele transmisiuni în direct: studiourile Molière şi Grădina Molière. Astfel, spectacolele actualei stagiuni se vor juca în acest spaţiu cu o încărcătură specială”, a declarat Demeter András István, coordonator al Casei de Producţie TVR.

Adresa Grădinii Moliere este fostul sediu al TVR - Str. Molière nr. 2-4, sector 1, București (detalii de orientare: lângă Liceul „Jean Monnet” sau capătul Str. Amiral C-tin Bălescu nr. 26).

Toate spectacolele se desfăşoară în aer liber, iar accesul spectatorilor se va face din strada Amiral Constantin Bălescu, la adresa Molière 2-4.

Dacă vremea din această vară ne joacă feste şi reprezentaţia nu poate avea loc, biletele achiziţionate de spectatori rămân valabile pentru una dintre următoarele reprezentaţii ale aceluiaşi spectacol, iar detaliile despre o eventuală reprogramare vor fi disponibile pe site-urile teatrelor partenere.

Biletele pot fi cumpărate de la teatrele partenere. La Grădina Molière, biletele pot fi achiziţionate cu o oră înainte de începerea spectacolului.

Spectacolele vor fi înregistrate şi difuzate pe canalele TVR. Prin participarea la acest program, spectatorii sunt, implicit, de accord cu eventuala apariţie în cadrele care conţin public.

Toate informaţiile despre programarea spectacolelor pot fi găsite pe tvr.ro şi pe pagina de FB Casa de Producţie, iar cele despre spectacole şi bilete - pe site-urile teatrelor: Teatrul Nottara, Teatrul Coquette, Teatrul de Artă, Teatrul Arte dell’Anima și Teatrul de Comedie.

Loading...

Citește și

  • miss fashiontv

    Peste 100 de modele internaționale, designeri, stiliști și personalități ale modei de pe tot mapamondul vor fi prezenți la Fashion Week pentru aniversarea a 22 de ani de Fashiontv, în cea mai exclusivistă zonă din București.

  • Palatul Cotroceni a fost construit intre anii 1893-1896 ca resedinta pentru cuplul princiar Ferdinand si Maria, iar din 1991 gazduieste Muzeul National Cotroceni

    Istoria Curților Domnești și a Palatelor Regale din București nu ar fi completă fără Palatul Cotroceni, Cotroceniul fiind, de fapt, reședința din România cu cea mai îndelungată folosință, de la finalul secolului 17 și până azi, când găzduiește, într-o aripă nouă, sediul Administrației Prezidențiale. Dar palatul în care au locuit Regele Ferdinand și Regina Maria este, de fapt, clădirea ce adăpostește, din 1991, Muzeul Național Cotroceni.

  • Palatul Regal, așa cum arata prin anul 1900, fusese inaugurat de Carol I in 1885 si pastra pe latura din stanga vechea Casa Golescu

    La sosirea în România, în 10 mai 1866, unde fusese ales domnitor prin plebiscit, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen „moștenește” Casa Golescu drept loc al Curții Domnești. Clădirea, însă, nu era nici pe măsura statutului noului principe și nici pe cea a planurilor mărețe pentru viitorul țării pe care acesta le avea. Era nevoie de trecerea ei în epoca unui adevărat Palat Regal.

  • Fostul Palat Regal, actualul Muzeu National de Arta, si cele doua „aripi” ale sale, Kretzulescu, cea din stanga si Stirbey, in dreapta

    La moartea sa, la 10 octombrie 1914, Regele Carol I lăsa românilor și urmașilor nu doar o țară înnoită în majoritatea domeniilor, ci și o reședință domnească mai apropiată de rangul României și al monarhiei sale, sub forma unui adevărat Palat Regal. Dar incendiul din decembrie 1926 a mistuit o bună parte din acest palat, reconstrucția lui – făcută în cea mai mare măsură de Carol al II-lea - necesitând peste un deceniu, rezultatul, însă, fiind un nou Palat Regal ce nu mai era cu nimic mai prejos decât reședințele monarhilor europeni.

  • Aripa Kretzulescu a Palatului Regal, actualul Muzeu Național de Arta, a fost ridicata in locul Casei Golescu, prima reședinta a lui Carol I in Romania

    Decăderea Curții Vechi și destinul sumbru al Curții Arse, abandonată în 1801, i-au determinat pe următorii domnitori ai Țării Românești să-și caute alt loc pentru instalarea Curții Domnești. După un sfert de secol de peregrinări prin diverse locuințe particulare, în 1833 statul cumpără Casa Golescu, somptuoasa reședință – după normele bucureștene ale vremii – a boierului Dinicu Golescu, căreia îi va da statut de Curte Domnească.

  • Curtea Noua, in 1783, vazută dinspre Dambovita, a fost construita pe Dealul Spirii, fiind cunoscuta după distrugerea ei totala de un incendiu, în 1812, drept Curtea Arsa

    Decăderea treptată a Curții Vechi, ca reședință domnească, survenită după moartea celui care o înfrumusețase cel mai mult, Constantin Brâncoveanu, în 1714, a fost cauza pentru care, jumătate de secol mai târziu, Alexandru Ipsilanti, aflat la prima domnie în Țara Românescă, a decis ridicarea unei Curți Domnești noi în Dealul Spirii. Dar destinul acesteia a fost crunt. Lovită de cutremure și incendii, ea nu a rezistat în istorie decât câteva decenii, fiind ulterior denumită Curtea Arsă. Sau Curtea Uitată, de ea amintindu-și azi doar foarte puțini.