Cu 1,2 milioane de euro, două vechi clădiri de pe Lipscani vor fi demolate și „clonate”

strada-lipscani-cladire-reconstruita-dreapta.jpg

Strada Lipscani, vazuta dinspre piateta cu statuia Lupoaicei si avand in dreapta cladirea imobilului de la numarul 75, ce va fi reconstruit, acoperit de foliile primariei
Strada Lipscani, văzută dinspre piațeta cu statuia „Lupoaicei” și având în dreapta clădirea imobilului de la numărul 75, ce va fi reconstruit, acoperit de foliile primăriei
Foto: Gabriel Peneș

Lipscaniul este, de secole, coloana vertebrală a zonei pe care o numim Centrul Vechi. Zona cuprinde clădiri vechi, dar pline de istorie, multe dintre ele, din păcate, abia mai rezistând „în picioare”, neglijate de administrațiile locale vreme de 30 de ani sau neputând fi consolidate sau renovate din cauza situației juridice neclare. De curând, două dintre clădiri, cele din Lipscani nr.70 și 75 au intrat într-un proces de demolare, ce va fi urmat de reconstrucția lor conform planurilor originale. Totul, pentru 5,7 milioane de lei, adică 1,2 milioane de euro, bani proveniți de la Primăria Generală a Capitalei.

Lăsate de izbeliște timp de decenii ori încăpute pe mâna unor „chiriași” sau chiar proprietari care n-au văzut în ele decât un acoperiș deasupra capului sau o sursă viitoare de profit, multe dintre clădirile Centrului Vechi au ajuns adevărate ruine, vestigii ciudate ale unui timp ce pare tot mai legendar, ce nu mai are nimic de-a face cu Bucureștiul contemporan și locuitorii lui. Primăria Capitalei a anunțat, însă, planuri mari. Acum două luni au fost finalizate lucrările de consolidare și renovare ale unui imobil de pe strada Blănari 10, Gabriela Firea, primarul general, anunțând cu acea ocazie că se lucrează la încă 200 de imobile aflate în prima clasă de risc seismic. Două dintre ele, construite la 1870, se află tot pe Blănari, la numerele 2 și 6-8. Alte două, în schimb, vor fi demolate total și reconstruite pe baza planurilor arhitecturale originale.

lipscani-1927.jpg

Strada Lipscani, asa cum arata in 1927, pozata aproape din aceeasi perspectivă ca prima poza a articolului, avand in dreapta cladirea cu magazinul de „plapamarie” de la numarul 75
Strada Lipscani, așa cum arăta în 1927, pozată aproape din aceeași perspectivă ca prima poză, având în dreapta clădirea cu magazinul de „plăpămărie” de la numărul 75

Reconstrucția va dura pînă la finalul anului 2020

Este vorba de imobilele aflate pe Lipscani, la numerele 70 și 75. Pentru Lipscani 70, valoarea lucrărilor se ridică la 4,6 milioane de lei, iar durata de execuţie este de 14 luni. În ceea ce priveşte imobilul de pe Lipscani 75, reconstrucţia acestuia va costa 1,1 milioane de lei, tot pe o durată de 14 luni. În total, lucrările la ambele clădiri vor costa 5,7 milioane de lei, adică peste 1,2 milioane de euro, conform mediafax.ro. Motivul pentru care clădirile nu mai pot fi refăcute, ci reconstruite de la zero, este că sunt într-o stare avansată de degradare şi sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi reprezintă un real pericol, zona fiind intens circulată. Clădirea din Lipscani 70, aflată foarte aproape de actuala Librărie Cărturești de pe aceeași stradă, era, în perioada interbelică, sediul magazinului de încălțăminte „Run-Over”, iar mai târziu al celui de mătăsuri „Femme Chic”.

lipscani_-70.jpg

Cladirea din Lipscani 70 a fost in perioada interbelica sediul magazinului de incaltaminte Run-Over
Clădirea din Lipscani 70 a fost, în perioada interbelică, sediul magazinului de încâltâminte Run-Over
Foto: Gabriel Peneș

Pe Lipscani 75, în perioada interbelică, era sediul unui magazin de „plăpămărie”

Mergând spre capătul uliței, către piațeta ce a purtat succesiv numele de Piața Roma, apoi de Piața Sf. Gheorghe, unde străjuiește acum statuia „Lupoaicei”, dar pe partea cealaltă – cea cu numere „fără soț” – vom găsi clădirea de la numărul 75, ce adăpostea pe la 1927 firma „Wlaat&Wlaat”, una de „plăpămărie” – adică făceau plăpumi – cunoscută și sub numele de „La doi gemeni”. Mai recent, era sediul unui magazin de încălțăminte. Vom vedea, spre finalul anului 2020 – dacă se va respecta termenul de construcție al imobilelor – cum vor arăta „clonele” celor două clădiri, la fel cum vom afla în ce fel se va schimba și Palatul Curtea Veche, aflat și el într-un amplu proces de reconsolidare și refacere. Păcat doar că în locul construcțiilor originale, ce ar fi trebuit îngrijite la timp, vom avea parte doar de „copiile” lor mirosind a nou. Și, cumva, aceasta va fi soarta majorității clădirilor vechi lăsate de paragină de administrații locale și de oameni imuni la fiorul istoriei „fără profit”.

 

 

 

 

Loading...

Citește și

  • Blocul consolidat se află pe strada Blănari, din Centrul Vechi

    170 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și e pericol să se prăbușească la un cutremur mare. Dintre acestea, doar patru sunt acum în șantier, iar una e gata să-și primească înapoi proprietarii. Este primul imobil pe care Primăria Capitalei a reușit să-l termine de consolidat.

  • Primăria Capitalei vrea să știe câte animale are în bucureșteanul

    Câte animale aveți, de care și ce vârstă au? Sunt întrebările pe care o să le pună inspectorii de la Primăria Capitalei începând cu luna septembrie, în cadrul primului recensământ al animalelor de companie. Click! îți spune ce pățesc cei care nu sprijină acțiunea

  • Curtea Domneasca din zona Centrului Vechi a cunoscut perioada de maxima inflorire in timpul domnitorului Constantin Brancoveanu

    Devenită punct de atracție mai ales pentru străini, Curtea Veche este, așa cum îi arată și numele consacrat azi, cea mai veche reședință domnească din București. Palatul Voievodal este pomenit în acte pentru prima oară în vremea lui Vlad Țepeș într-un hrisov din 20 septembrie 1459, act ce reprezintă și prima menționare a orașului ce va deveni capitala unică a Țării Românești abia în 1660. Ruinele palatului au fost transformate în muzeu, dar, la ora actuală, se află într-un proces de consolidare și restaurare ce va dura, cel puțin pe hârtie, până la sfârșitul anului viitor.

  • Pe strada Covaci la numarul 3 unde era crasma La Iordache functioneaza acum o berarie

    Pentru români, micul - sau mititelul – a devenit un adevărat simbol național. Statisticile arată că doar de 1 mai, românii pun pe grătare aproape 30 de milioane de mici, iar consumul anual ajunge la 20 – 25.000 tone, adică 440 milioane de mici pe an. Dar povestea micului românesc a început de undeva. Mai precis de pe strada Covaci nr.3, în Centrul Vechi al Bucureștiului de acum 150 de ani, în cârciuma numită „La Iordache”, unde lipsa mațelor pentru cârnați s-a întâlnit, într-o seară, cu inspirația „botezătoare” a unui ziarist, client fidel al localului. Așa a rămas până azi povestea acestui „kilometru zero” al micilor autohtoni.