Tot ce trebuie să ştii despre Buna Vestire
Credincioşii ortodocşi prăznuiesc pe 25 martie Buna Vestire, prima dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului, pe parcursul unui an bisericesc. De Buna Vestire, creştinii celebrează ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că-l va naşte pe fiul lui Dumnezeu.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În calendarul popular, Buna Vestire poartă numele de Blagoveştenia sau Ziua Cucului. Se spune că în această zi cucul, pasărea care vesteşte lucruri importante în viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acest an. Cântecul lui, care va răsuna până la sărbătoarea Sfântului Apostol Petru, îndeplineşte multe misiuni. La sărbătoarea Sf. Petru, când el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta, atunci el se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor.
Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cântă pentru prima dată în acel an, sătenii se pregăteau pentru acest eveniment. Profeţia lui se împlinea, dacă cel care asculta cântecul său împlinea mai multe condiţii: nu era supărat, flămând şi avea bani în buzunar.
Şi astăzi, în unele zone, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri?” În schimb, feciorii şi fetele întrebau şi ei: “Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita)”. Şi într-un caz şi în altul, fiecare cântat al cucului echivalează cu un an.
Sărbătoarea este păstrată cu sfinţenie mai ales de femei, pentru că Arhanghelul Gavriil a adus-o Fecioarei Maria. Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare cineva să lucreze.
Primăvara îşi intră deplin în drepturi
- În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că ritualul îşi propune să alunge paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei gospodării.
- În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, unele femei se scoală dis-de-dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
- Femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei, respectat din moşi-strămoşi, cu efecte benefice privind păstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practică.
- De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.
- Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
E dezlegare la peşte
Tradiția spune că în această zi este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi. Iată o rețetă simplă de pește cu sos picant.
Ingrediente: 4 fileuri de peşte, 2 ardei roşii, 4 roşii, 200 ml suc de roşii, ½ ceapă, 3 linguri ulei, sare, piper, boia de ardei iute, după gust.
Preparare: Tai ceapa și o pui la călit în ulei încins. Când a devenit sticloasă, adaugi ardeii tăiați cubulețe și roșiile mărunțite. Lași să fiarbă până se înmoaie puțin ardeii, după care adaugi sucul de roșii, boiaua de ardei iute, sare și piper, după gust. Mai lași pe foc 5 minute și dai deoparte. Dai cu sare și piper peștele și-l frigi câteva minute pe ambele părți, pe grătar. Îl servești cald, alături de sos.
