Scrisorile lui Stanca: Dragă Stelian Tănase,
Am aflat - cu uimire, nu cu surpriză - despre infarctul tău. Sunt îngrijorat.
Când te-am sunat ca să te felicit, te-am avertizat - convins că nu sunt singurul - că ai plonjat într-un lac dement. Să conduci o instituție ca TVR - viespar de termite - înseamnă să fii nebun. Sinucigaș. Devalizor. Căci, dacă te uiți la "intelectualii" care te-au precedat, găsești destui puși pe luate. Unul - ierte-l Dumnezeu - și-a plătit banii pentru un Revelion întreg.
Plus o rubrică zilnică bine plătită, în care își lăuda politrucii favoriți. Altul a devalizat, eficient și acoperit. Bun manglitor. Și se bucură în continuare de respect...Hoțul neprins e un gentleman într-o țară defectă. Bun meseriaș, hoțul... Un artist ca tine, scriitor cu prezumtive sensibilități umane, nu poate fi cloșcă la atâtea hoții. Vezi ce "pace" e la redacția Sport, după blatul cu fratele Dolce... Antecesorul matale, politician cordit și ins de informații clasificate, n-a avut apăsări la inconștiența criminală de a lăsa pe drumuri sute de familii.
Și, uite-l! E proaspăt. Ca un castravecior matinal în seră. E candid și virgin ca un mielușel scăpat din prapur... Și tu, tu de ce ai făcut infarctul? Ai alergat la un maraton și ai scris 100 de pagini pe noapte? Ai inspirat tot răul din biroul de la etaj? Nu poți juca rolul de cinic? Uite, un fost director de cultură din Craiova. Sufletist. Fu jignit de un mârlan căruia îi făcuse numai bine. S-a dus omu acasă. Și a murit.
Nu merită, Stelian! Pentru cine să te scrifici? Ce cauze, năzuințe, visuri mai are generația noastră? Consolidarea corupției? Pentru cine să te sacrifici pe vremile astea? Crezi că mai putem noi schimba ceva, așa cum credeam în 1989? Mai știu politrucii ăștia cu cranii geluite și conturi ghiftuite ce a făcut generația noastră pentru ca ei s-ajungă la tupeul și deciziile antinaționale? Tu speri la o statuie? Dacă ți-o faci singur... În peluza ta. Pe banii tăi!
Stai cuminte. Lasă sacrificiul. Lasă Țara. Patria adorată. Poporul stupidizat. Națiunea. Au alții grijă de ele. Bucură-te de fiece dimineață dacă mai vezi soarele. Dacă mai scrii o pagină de text, Stelian! Prețuiește viața! Lasă-i pe Ei să se sinucidă, devorați de ambiții deșarte. Tu, trăiește-ți clipa!
George Stanca
