La orele prânzului uliţele comunei brăilene Vădeni sunt aproape pustii. Câţiva bătrâni, sprijiniţi în baston, par a fi singurii locuitori ai comunităţii.

„Tinerii sunt ziua la muncă", ne explică un bătrân. Paradoxal, comuna este una cu un trecut agitat şi cu un fiu al satului spectaculos.

Aşezată între Brăila şi Galaţi, comuna Vădeni este şi locul de naştere al patronului Stelei, Gigi Becali.

Dacă despre el, sătenii nu îşi amintesc mai nimic, tatăl său, Tase, trăieşte şi acum prin poveştile spuse de bătrâni despre el.

Cei din Vădeni care au trăit în satul deportaţilor, Zagna, vorbesc cu respect despre familia Becali şi spun că Gigi îi seamănă leit tatălui său, Tase.

„Tatăl lui Becali era un punct de reper pentru satul deportaţilor. Majoritatea caselor erau foarte sărăcăcioase, cu maximum două camere. A lui nea Tase avea cinci camere şi un balcon mare în faţă. Îmi amintesc şi acum gospodăria lor, era cea mai frumoasă din sat", ne-a povestit Traian Papazarcade (61 de ani), ultimul machedon din comună.

Povesteşte că tatăl său era amic cu Tase Becali, dar că avea un câştig lunar mult mai mic.

„Tase era o figură aparte, foarte descurcăreţ. Noi noaptea dormeam, iar el făcea rost de trifoi pentru oile sale. A mai avut şi necazuri cu ele. Într-o noapte au venit cei de la miliţie şi i le-au confiscat pe toate. Era prin 1951, la puţin timp după ce fuseseră aduşi în sat. Tase s-a ambiţionat şi a doua zi de dimineaţă şi-a cumpărat o nouă turmă de câteva sute de oi", ne-a povestit bărbatul. Şi în privinţa extravaganţelor costisitoare, Gigi Becali pare să îi calce pe urme tatălui său.

Mihai Ciornei (84 de ani), unul dintre cei care l-au cunoscut pe tatăl patronului Stelei, spune că prin 1955 „nea Tase" şi-a cumpărat un cal care câştigase campionatul naţional la curse.

„Ne spunea mai de mult că vrea să aibă în curte cel mai rapid cal din ţară, dar noi nu l-am luat în serios. După cursa din finala campionatului, care a avut loc la Brăila, a venit acasă cu acel cal. A dat pe el 7.000 de lei, în condiţiile în care noi aveam un salariu de 260 de lei", ne-a povestit bătrânul.

Papazarcade îl completează şi spune că „nea Tase" avea aceeaşi aplecare spre dans şi petreceri ca şi fiul său.

„Era muncitor, dar când era vorba de petreceri dansa până dimineaţa. Eu aveam vreo 10 ani când am învăţat să cânt la acordeon câteva melodii machedoneşti şi de atunci mereu mă chema pe la el să îi mai cânt ceva", ne-a povestit bărbatul.

«A promis că face o biserică pentru comună»

În urmă cu doi ani, Stanca Coman,52 de ani, primarul din comuna Vădeni, a vrut chiar să îl facă pe Gigi Becali cetăţean de onoare al comunităţii.

„M-am întâlnit cu el în Bucureşti şi m-a întrebat ce poate face pentru comună. I-am zis că dacă vrea poate face o biserică în memoria deportaţilor, dar am rămas doar cu vorba. Dacă făcea asta îl făceam cetăţean de onoare, dar el nu a mai dat nici un semn de viaţă. El oricum nu a venit niciodată în această comună de când s-a născut. Mie Becali mi se pare un om care vorbeşte mult şi nu face nimic", ne-a povestit Stanca Coman.

De casa părintească s-a ales praful

Familia Becali a ajuns în România la începutul secolului trecut, venind de la sud de Dunăre. După ce se aşezase în Dobrogea, în 18 iunie 1951 a fost deportată în comuna Vădeni cu domiciliu obligatoriu.

Din 400 de familii aduse în sat, 200 erau de machidoni. Astăzi mai există o singură familie din această etnie în comunitate.

În 1958 s-a născut Gigi Becali, iar după un an familia sa a fost „eliberată".

Tot în 1959 familia Becali a plecat spre Bucureşti, aşezându-se în zona Pipera-Tunari.

Satul deportaţilor a dispărut la începutul anilor '60 şi, odată cu el, şi casa în care s-a născut Gigi Becali.

„Casele s-au dărâmat de la sine după ce au fost părăsite pentru că erau din chirpici şi nu aveau nici măcar fundaţie. Locul a devenit teren agricol, dar e ciudat că fântâna de lângă casa lui Tase încă mai are apă şi locul este mereu ud", ne-a spus Traian Papazarcade.