9 lucruri despre legea "casă contra credit"

Ultima actualizare:

    Piaţa creditelor imobiliare din România se află în faţa unui moment de cotiturăFoto Click!
Piaţa creditelor imobiliare din România se află în faţa unui moment de cotiturăFoto Click!

233 de voturi „pentru”, o abţinere şi un vot „împotrivă”. Deputaţii s-au grăbit să le dea o mână de ajutor românilor înglodaţi în datorii şi au votat miercuri (25 noiembrie) proiectul legii „casă contra credit”.

Ţi-ai dorit o casă pentru tine şi familia ta, dar nu te-ai gândit că vei deveni sclavul ratelor la bancă. Bucuria s-a transformat încet-încet în coşmar şi în fiecare noapte adormeai cu gândul: „Fă, Doamne, să scap de creditul ăsta!”. Iată că Doamne-Doamne te-a ascultat. Miercuri (25 noiembrie), deputaţii au votat un proiect de lege care te ajută să stingi datoria dacă dai înapoi băncii casa luată pe credit. Click! îţi spune tot ce trebuie să ştii despre noua prevedere.

1. Proiectul a fost votat miercuri (25 noiembrie) în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, şi va merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Acesta are la dispoziţie 20 de zile pentru a semna legea. O poate întoarce o singură dată  în Parlament pentru reexaminare. Apoi, ea va fi publicată în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare în 15 zile. 

2. Deşi iniţial s-a spus că Banca Naţională va contesta la Curtea Consituţională textul legii, miercuri (25 noiembrie), BNR a infirmat acest lucru. „Nu vom întreprinde nici o măsură de acest gen. Treaba noastră a fost să avertizăm că sistemul bancar ar putea fi afectat. Că există riscul să vedem bănci în faliment. Acum e treaba băncilor, a Asociaţiei Băncilor (ARB) şi a Patronatului Bancar să se consulte cu juriştii lor”, ne-au precizat surse din BNR.

3. Reprezentanţii ARB au declarat deja că legea periclitează piaţa creditului imobiliar, cu consecinţe extreme pentru tinerele familii, care vor resimţi accesul la credit drastic restricţionat. 

4. Chiar dacă băncile vor solicita declararea neconstituţională a noii reglementări, aceasta intră în vigoare şi va putea fi aplicată imediat până la o decizie definitivă în acest sens. Dacă CCR va decide că băncile au dreptate şi vor declara legea neconstituţională, nu se va putea aplica retroactiv.

5. Potrivit prevederilor legii, o persoană care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti poate să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri. Acum, banca va putea să execute şi alte proprietăţi, dar şi veniturile actuale şi viitoare.

6. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile vor fi suportate de debitor.

7. După comunicarea deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţi personali ori ipotecari pentru stingerea creditului.

8. Între împrumutat şi bancă se va semna încheierea contractului pentru transferul de proprietate, iar la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor. 

9. Bancherii spun că, în următorii 4 până la 7 ani, cel care a renunţat la casă, pentru a scăpa de credit, nu se va mai putea împrumuta din nou.

Iată ce calcule şi-a făcut Victor F.

Bucureşteanul Victor F. a luat în 2007 un apartament de trei camere în valoare de 120.000 €, cu un avans de 20.000 €. Pentru diferenţă, Victor a luat un credit de 100.000 € pe 30 de ani. Până acum a plătit circa 48.000 €, din care doar 10.000 € au acoperit creditul, restul fiind dobânzi. În concluzie, în următorii 22 de ani, Victor mai are de plătit 90.000 €. El a calculat că până la închiderea creditului va mai da băncii încă 163.000 €. Care e cea mai bună variantă în cazul lui? Dacă ar vinde acum apartamentul, la valoarea pieţei, n-ar mai lua nici 70.000 €. Deci ar rămâne cu un rest de plată de 20.000 €. Dacă ar da înapoi casa, ar pierde 68.000 €, bani achitaţi până în prezent. În schimb, s-ar muta cu chirie şi ar plăti în loc de 600 € pe lună rată, 300 € pe lună chirie. Poate să facă economie lunară de 300 €. În 22 de ani, ar aduna aproape 80.000 €. Adică exact cât pentru un alt apartament. Dacă vrea neapărat să fie proprietar!

"Abia aştept să se aplice legea"

Cătălin R., 45 de ani, inginer IT: „În 2008, am luat un apartament nou de trei camere şi m-am împrumutat la bancă pentru 100.000 €. Mi-am făcut calcule şi, la o rată de 600 de euro pe lună, până în 2040, aş plăti casa de patru ori valoarea ei. Aşa că prefer să dau casa băncii şi să mă mut cu o chirie. Abia aştept să se aplice legea”.

Roxana V., 32 de ani, economist: „Mie nu-mi convine să dau casa băncii chiar dacă mai am de plătit 80.000 €, pentru că am dat un avans mare şi, cu cât am plătit până acum , aş ieşi în pierdere. O variantă mai bună ar fi să o vând la preţul pieţei şi să achit creditul mai repede”.

Oana M., 35 de ani, secretară: „Așteptam cu nerăbdare să se aprobe această lege. Am un credit ipotecar luat în perioada în care prețurile apartamentelor erau foarte mari. Acum, plătesc cu greu rata foarte mare. În plus, e mult mai avantajos să mă mut undeva cu chirie, prețurile sunt mai mici decât dau la bancă în fiecare lună. Sincer, nu-mi trebuie proprietăți”.

Parteneri

image
image
image
image
image
image
image png
tiktik chelnerita png
fabrica freepik jpeg
dieta peste somon cu legume   shutterstock 2255828609 jpg
 Dietă- post intermitent FOTO Shutterstock
banner pensii png
cutie cu legume din sera Foto Shutterstock
Teren agricol tractor FOTO Shutterstock
image
actualitate.net
image
actualitate.net