Legea falimentului personal te poate "ierta" de 50% din datorii
Creditorii îţi bat la uşă şi nu găseşti nici o cale de ieşire din această situaţie dramatică. Nici un plan de redresare nu te mai poate ajuta? Legea insolvenţei persoanelor fizice are soluţii şi pentru cei ca tine. Click! îţi spune astăzi ce înseamnă “insolvenţa prin lichidare de active”.
Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată fie direct de datornic, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă”, fie de creditori, în cazul în care procedura pe bază de plan nu poate fi dusă la îndeplinire. Odată ce instanţa a admis insolvenţa prin lichidare de active, se suspendă executările silite individuale şi se interzice datornicului să mai folosească bunurile şi veniturile ce pot fi lichidate.
Desfăşurarea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active
- Lichidatorul va solicita creditorilor să transmită, în termen de 30 de zile, o informare privind cuantumul datoriei şi valoarea de piaţă a bunului cu care este garantată.
- În termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului.
- De vânzarea bunurilor se ocupă lichidatorul, care va încheia, în numele datornicului, contractele de vânzare. În cazul în care, deşi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reuşit să valorifice bunul în 2 ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia în contul datoriei.
- După ce bunurile au fost valorificate şi sumele obţinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul întocmeşte un raport final. În termen de 30 de zile de când acesta rămâne definitiv, instanţa pronunţă închiderea procedurii şi stabileşte cât din veniturile datornicului poate fi folosit pentru a acoperi creanţa.
- Persoana va fi eliberată de datorie în cazul în care după 3 ani de la data închiderii procedurii a acoperit cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, sau după 5 ani 40%.
- Legea insolvenţei mai prevede şi o a treia situaţie, strict pentru cei care nu mai au capacitate de muncă – pensionari de vârstă, bolnavi încadraţi în grade de handicap sau pensie de boală şi se doreşte a fi o formă de protecţie socială. Când persoana a acumulat datorii de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. În acest caz se solicită “procedura simplificată”.
Paşi de urmat în cazul procedurii simplificate
- Comisia de insolvenţă va analiza cererea sa, iar în cazul în care îndeplineşte condiţiile, o va înainta instanţei.
- De la data rămânerii definitive a sentinţei, se suspendă toate măsurile de executare silită, curgerea dobânzilor, calculul penalităţilor.
- Datornicul are obligaţia ca, din momentul deschiderii procedurii, să îşi plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze anual comisia de insolvenţă cu privire la situaţia bunurilor sale sau dacă obţine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii insolvenţei, să anunţe comisia de insolvenţă dacă moşteneşte, i se donează sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.
Ce spun specialiştii despre noua lege
“O astfel de lege era necesară, dar România nu este pregătită tehnic în acest moment. Din acest punct de vedere este o operaţiune destul de grea. Este posibil ca legea să existe şi să nu fie operaţională, să existe degeaba. Multe persoane fizice au văzut acest proiect de lege ca pe o şansă să nu mai dea banii la bănci. Nu este chiar aşa, legea vine cu sancţiuni şi restricţii clare. Trebuie o companie de informare şi educare pentru ca legea să fie corect înţeleasă. Nu avem nici instituţii care să administreze falimentele personal”, spune analistul financiar Dragoş Cabat.
“Insolvenţa persoanelor fizice este percepută într-o bună măsură şi ca o relaxare şi o uşurare şi o posibilă reducere a debitelor către bănci, ceea ce este cu totul altfel. Această măsură a insolvenţei, ca în orice ţară, este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tău este controlat şi hotărât de către altcineva”, explică Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.
Cine nu poate să mai achite, dă băncii casa ipotecată şi scapă de credit
Un grup de 156 parlamentari au iniţiat un proiect de lege potrivit căruia atunci când o persoană fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii, iar datoria să se stingă.“Acum, din cauza crizei, valoarea creditului ipotecat nu mai acoperă creditul, iar banca se îndreaptă şi spre alte bunuri ale persoanei respective. Acest proiect introduce principiul echităţii. Când o persoană fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, va transfera bunul ipotecat în favoarea băncii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, ea şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul”, a deputatul PNL Daniel Zamfir, citat de Mediafax. Avocatul Gheorghe Piperea, care a contribuit la elaborarea acestui proiect de lege, a arătat că s-a ţinut cont de directivele europene în domeniu. “Este o lege din domeniul protecţiei consumatorului aflat în situaţia de supraîndatorare şi se înscrie în trendul directivelor UE”, a spus Piperea.
La sfârșitul lunii martie, 714.000 de români aveau restanțe la creditele acordate de bănci și IFN-uri. 11,5 miliarde de lei era valoarea creditelor restante. Din această sumă, peste 4,271 miliarde de lei erau restanţe în lei, circa 4,947 miliarde lei reprezentau restanţele în euro şi restul în dolari SUA şi alte valute. Restanțele totale erau cu 140 milioane lei mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, informează BNR.
