Guvernul a adoptat ”Biblia pușcăriașului”
Guvernul Cioloș a aprobat joi, primul regulament al deținuților și gardienilor care respectă toate normele europene în domeniu.Documentul fixează principiile după care se vor executa de acum înainte pedepsele privative de libertate decise de justiție, drepturile deținuților și modul cum sunt clasificați și păziți aceștia. Regulamentul trebuia emis de trei ani dar autoritățile au întârziat deoarece nu erau pregătite să respecte mai multe reguli.
Regulamentul precizează printre altele cum trebuie integrați social deținuții, supravegherea electronică la distanţă, precum şi tratamentul pentru deţinuţii cu tulburări psihice.
”Guvernul a adoptat printr-o hotărâre Regulamentul pentru aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate. Legea a fost adoptată în februarie 2014, dată la care trebuia să fie adoptat şi regulamentul, şi iată că astăzi (joi-n.r.), la 25 de luni, avem un regulament care este legislaţia secundară care va face posibilă o aplicare corectă a Legii 254", a spus la finalul şedinţei Guvernului ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
Ea şi-a exprimat mulţumirea asupra modului în care a fost elaborat regulamentul şi a precizat că este rezultatul unui grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor(ANP), Ministerul Internelor, Ministerul Sănătăţii.
Ministrul Justiţiei a mai precizat că după publicarea regulamentului se va adopta şi legislaţia terţiară, adică decizii care vor fi elaborate la nivelul Justiţiei, Internelor şi ANP. "În maximum trei luni vom avea toată legislaţia necesară pentru o corectă aplicare a legii şi pentru o corectă executare a măsurilor privative de libertate", a conchis ministrul Raluca Prună.
Noul Regulament menține cele patru regimuri de detenție: de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. Un aspect important reglementat este acela al stabilirii regimului de executare însoțit de un program de resocializare adaptat fiecărui deţinut în parte, potrivit Guvernului. Astfel, în funcţie de durata condamnării, conduita, personalitatea, gradul de risc, vârsta, starea de sănătate, nevoile identificate şi posibilităţile de reintegrare socială ale persoanei condamnate, pentru fiecare în parte se propun diverse programe, care să urmărească, în principal, desfăşurarea de activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială; instruirea şcolară; formarea profesională, derularea de activităţi productive.
Un alt element de noutate detaliat în acest Regulament face referire la supravegherea electronică la distanță, aceste sisteme utilizându-se pentru: creşterea numărului de deţinuţi la activităţi productive, educative şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în condiţiile posibilităţii diversificării acestora; creşterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieşire din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora; folosirea eficientă a personalului; cunoaşterea locului în care se află deţinutul la un moment dat; depistarea cu uşurinţă şi în timp real a situaţiilor de nerespectare a traseelor de deplasare stabilite; creşterea capacităţii de reacţie la acţiunile deţinuţilor de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate.
Ca element de noutate a fost introdus tratamentul necesar deţinuţilor cu tulburări psihice grave care va fi administrat în secţii speciale de psihiatrie. Concomitent cu această categorie se vor desfăşura programe de intervenţie specifice cu personal specializat (medici, psihologi, supraveghetori etc.). Reglementarea legislativă a avut în vedere normele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, care a subliniat că un număr ridicat de deţinuţi prezintă simptome de ordin psihiatric.
O altă noutate introdusă de Regulament se referă la munca în cadrul structurilor de economie socială, care se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată. Veniturile realizate de către deţinuţi pentru munca prestată în structurile de economie socială constituie venituri salariale şi se impozitează conform legislaţiei în vigoare
