Casa Regală a României ne va costa anual cât donația pentru „Cumințenia pământului”
Casa Regală a României, chemată anual la raport în Parlament. Cam așa se preconizează a arăta viitorul imediat al unei instituții ce a făcut istorie în statul român, e drept până în prima jumătate a secolului trecut.
Conform unui proiect de lege pe care toți politicienii de azi din Parlament par că-l agreează, Casa Regală a României urmează a primi un statut juridic prin care să i se consfințească existența de către stat.
Relația tensionată a ultimilor 70 de ani dintre stat și Casa Regală
Oricine s-ar putea întreba la ce ar fi nevoie de așa ceva, dacă de mai bine un deceniu ultimul rege al țării s-a restabilit în țară, ba chiar a dat semne că s-ar fi împăcat cu cel care în primii ani de după căderea comunismului făcea alergie la orice putea avea legătură cu Mihai I, nimeni altul decât Ion Iliescu. Ba chiar a părut că ambele tabere preferă să uite evenimentul din 30 decembrie 1947, când Regele Mihai a fost forțat de către comuniști să abdice...iar regatul a fost înlocuit mai întâi de Republica Populară Română, iar mai apoi de Republica Socialistă România.
Problemele încep când se intră în detalii. Fiindcă totul e perfect până la chestiunea banilor. Casa Regală a României nu funcționează doar cu aer, iar patrimoniul său administrativ, ca și personalul său, necesită o sumă suficient de mare pentru întreținere și buna funcționare, de circa 5 milioane de euro. Adică aceeași valoare cu cea pe care același stat român încearcă să ne convingă s-o strângem pentru a putea cumpăra, o dată pentru totdeauna, lucrarea brâncușiană „Cumințenia pământului”.
Palatul Elisabeta ar urma să fie încredințat gratuit Casei Regale, pentru următorii 99 de ani
Astfel, statul român s-ar angaja, conform proiectul de lege, să plătească circa 4,5 milioane de euro anual pentru a acoperi nevoile Casei Regale. Astfel, aceasta ar primi în folosință gratuit pentru următorii 99 de ani Palatul Elisabeta, din București, dar și acoperirea cheltuielilor de funcționare curentă. În schimb, adaugă proiectul de lege, Șeful Casei Regale va trebui, tot anual să prezinte un raport asupra modului de cheltuire a banilor, raport ce poate fi solicitat a fi primit în scris sau oral, prin invitarea în parlament a persoanei în exercițiu. Cu alte cuvinte, Șeful Casei Regale, în prezent încă Regele Mihai, ar putea fi chemat, în ciuda vârstei sale înaintate, 95 de ani va împlini în octombrie, la care se adaugă starea de sănătate, mult depreciată în ultimul an, la raport.
Practica arată că după 1990 Parlamentul e departe de a-și fi înțeles cu adevărat misiunea pe care ar trebui s-o exercite în societate. Cel care ar fi trebuit să schimbe din temelii ființa juridică a statului comunist a reușit „performanțe notabile” doar atunci când a fost vorba despre acoperirea faptelor unora dintre membrii săi aflați în dispute, uneori furibunde, cu Justiția.
Schimbarea recentă a președintelui Camerei Deputaților, care și-a permis să vocifereze la adresa colegului său de partid, pe fond cel mai important partid din România ultimului sfert de veac, printr-un mecanism absolut uluitor de încălcare a propriilor statute, precum și decizia prin care s-a reușit dezincriminarea conflictului de interese, salvându-i, printre alții, pe cei care și-au angajat în ultimii ani propriile rude la Parlament, în ciuda legii, nu sunt decât doar niște banale argumente despre modul în care membrii Legislativului înțeleg să-și împlinească misiunea.
Monarhiștii par că nu înțeleg această acțiune a Casei Regale
La jumătatea lunii iunie, Custodele Coroanei Regale a României, Principesa Margareta, avea la sediul Palatului Elisabeta, o întâlnire cu Liviu Dragnea, șeful PSD, principala formațiune politică a țării, la finalul căreia acesta din urmă dădea asigurări că situația Casei Regale va intra în legalitate.
Dar pentru monarhiști aceasta avea să fie socotită drept o nouă bâlbă de proporții, după cea din august 2015, când se anunța eliminarea principelui Nicolae din linia de succesiune a Casei Regale, fără a fi precizat vreun motiv anume. „Click” a scris ulterior că motivul ar consta într-o aventură pe care Nicolae ar fi avut-o cu o româncă de rând, Nicoleta Cârjan, legătură soldată cu apariția unei fetițe, Iris Anna, pe care prințul nu a recunoscut-o niciodată până azi.
În urma întâlnirii cu Liviu Dragnea, fosta realizatoare de televiziune, Marilena Rotaru, i-a adresat o scrisoare deschisă Principesei Margareta, scrisă în termeni duri, fără precedent pentru relația dintre Casa Regală și puținii săi susținători.
„A fi fiica Regelui Mihai nu este un privilegiu, ci o imensă datorie, stă scris în epistola amintită. Alteța Voastră Regală are o mare responsabilitate față de destinul acestui neam care nu poate fi predat, în mâinile politicienilor corupți, abia ieșiți sau în drum spre închisoare. Cum să se supună Moștenitorul Coroanei celor care în 1990 îl urmăreau pe Regele Mihai cu armele pe șoselele țării, celui care a chemat acum 26 de ani minerii și a declanșat război civil? Nici o negociere care ar subordona Coroana republicii ilegale și ilegitime nu poate fi explicată și, mai ales, scuzată. Orice pas în această direcție este un sacrilegiu și o întinare a memoriei tuturor românilor uciși, torturați, în închisorile comuniste”. Marilena Rotaru nu a primit nici un răspuns oficial și nu e exclus ca absența acestuia să consfințească intrarea defintivă a Casei Regale a României în cartea de istorie a neamului, o carte pe care din ce în ce mai puțini dintre noi o deschidem și de care ne arătăm mândri și atotștiutori doar în două, trei zile din an.
Iar paradoxul istoriei face ca în acest an să se fi împlinit 150 de ani de la prima descălecare la București a primului rege din Casa Regală a României, Carol I, la 10 mai 1866.
