Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfasoara in octombrie la universitatea americana Harvard. Cei premiati isi platesc singuri biletul, insa multi considera ca merita si vin sa-l primeasca intr-un amfiteatru de 1.200 de locuri. În momentul festivitatii de premiere, sunt lansate avioane de hartie. Pe cat pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt inmanate invingatorilor de catre laureati ai premiilor... Nobel.

A fost chiar si un caz in care aceeasi persoana a primit premiul Ig Nobel (in anul 2000) si ulterior Nobel (in 2010) pentru fizica, evident, pentru descoperiri diverse.

Pâinea, untul şi constantele Universului

Va vom prezenta in acest articol descoperirea care a meritat premiul Ig Nobel pentru fizica in 1996, si anume confirmarea uneia dintre legile lui Murphy, si anume cea care spune ca atunci cand ne cade din mana o bucata de paine unsa cu unt aceasta are o probabilitate mai mare sa ajunga cu fata unsa cu unt in contact cu pamantul (sau podeaua etc.). Ba mai mult, Robert Matthews, premiatul, sustine ca acest lucru este legat de... constantele fundamentale ale Naturii!

In mod normal, ne-am astepta ca o felie de paine unsa cu unt in momentul caderii sa aibe o probabilitate cam de 50% sa ajunga cu fata unsa in contact cu Pamantul, in ciuda legilor lui Murphy. Matthews, fizician englez la universitatea din Aston, membru al Royal Astronomical Society si al Royal Statistical Society a luat insa problema in serios si a efectuat un studiu detaliat pe care l-a publicat intr-un articol intr-o revista de fizica, si anume „European Journal of Physics", vol. 16, n. 4, 1995, p. 172-176.

Matthews sustine ca majoritatea persoanelor cred ca probabilitatea mai mare ca felia de paine sa cada cu partea unsa pe pamant este legata de asimetria data de prezenta untului pe una din cele doua fete ale bucatii de paane. Matthews spune insa ca aceasta asimetrie este foarte mica si nu poate avea efecte masurabile asupra probabilitatii initiale de 50%. El a efectuat o serie de calcule pentru a analiza din punct de vedere matematic problema caderii feliei de paine, tanand cont de legile fizicii. Concluzia la care a ajuns este destul de uimitoare: felia de paine cade cu o probabilitate mai mare pe partea unsa cu unt din cauza... constantelor fundamentale ale Naturii: constanta electromagnetica a structurii fine, constanta gravitationala si raza lui Bohr, cea care determina dimensiunea atomilor.

Concluzia lui Matthews a fost ca painea cade dupa legile lui Murphy deoarece... astea sunt legile Universului.

Legile lui Murphy, obiect de studiu

Imediat dupa publicarea articolului cu aceasta „descoperire" multi oameni de stiinta au protestat; multi dintre ei au efectuat calcule similare, insa nu au gasit nici o corelatie intre Univers si caderea painii cu unt.

Pentru descoperirea lui, Robert Matthews a primit premiul Ig Nobel pentru Fizica in 1996. Premiatul nu a putut sa participe la festivitatea de premiere, a trimis insa un video in care declara ca accepta premiul. In discursul filmat, Matthews sustinea ca legile lui Murphy sunt parte din Univers, depinzand de legile acestuia. Deasemenea, spunea ca aceasta descoperire, pentru un pesimist ca el, ii aduce consolarea ca nu este vorba de ghinion, ci de legi naturale. Evident ca majoritatea oamenilor de stiinta, si nu numai, au luat in ras descoperirea lui Murphy.

Probabil primirea acestui „prestigios" premiul l-a incurajat pe Matthews, deoarece dupa 1996 a continuat sa cerceteze cu seriozitate alte legi ale lui Murphy, precum: cum de in sertare avem doar sosete fara pereche, cum de locul pe care-l cautam este aproape mereu de negasit pe harta, cum de atunci cand suntem la o coada, coada cealalta este mai rapida si altele.

Atentie deci, daca va scapa din mana painea cu unt si cade cu untul in jos, consolati-va, este o lege a Universului.

Cătălina Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.