Acesta este blocul cu faţadă falsă

Azi, aici locuiesc peste 50 de familii. Cei mai mulţi îşi amintesc cu plăcere de şiretlicul de atunci, însă toţi sunt de acord că acum acesta le aduce doar deservicii.

„Nu mai avem deloc lumină naturală, iar dacă, Doamne fereşte!, se întâmplă un incendiu, murim arşi de vii, pentru că pompierii nu au acces direct la clădire", ne-a spus Vasile Teodorescu, unul dintre locatarii care priveşte Sala Palatului prin trei rânduri de geamuri.

Între faţada falsă şi imobilul propriu-zis e o distanţă de cinci metri. Cine încearcă să intre în clădire va observa că uşa din stânga nu foloseşte la nimic fiindcă are lacăt.

Doar uşa din dreapta e funcţională. De decor sunt şi uşile de apartament ce se află în interiorul balcoanelor din blocul locuit, pentru că în spatele lor nu e mobilă sau locatari.

Pentru a le da totuşi o funcţiune, familiile care locuiesc în dreapta faţadei şi-au construit un culoar care le permite accesul către ele şi le-au transformat în cămăruţe de păstrat murăturile.

Fiindcă s-au săturat să trăiască vreme de 40 de ani fără lumină naturală, oamenii sunt decişi să facă toate demersuri ca autorităţile să-i scape de faţada care îi ţine în întuneric.

Alt imobil inedit pe Câmpineanu: blocul-foiţă

Pe aceeaşi stradă cu blocul cu dublă faţadă, dar la numărul 13, există o altă clădire cu o arhitectură ciudată: clădirea-foiţă.

Imobilul construit în anul 1920 a devenit vedetă după ce clădirea de care era lipit a fost demolată, iar acum forma sa subţire poate fi admirată de trecători.

Privită din faţă, clădirea cu cinci etaje pare că este doar de decor, doar o faţadă, nicidecum un bloc cu apartamente.

Partea cea mai îngustă a locuinţei are cel mult un metru lăţime, suficient pentru ca locatarii să-şi pună aragazul.